X
0

Exhibition

"Sejur la MARe. Valul Negru"

Artist

Date

May 23 \ Starts

July 23 \ Ends

Sâmbătă, 23 mai, vă invităm la un Sejur la MARe! Oricând, între orele 11:00 și 19:00! 

Exact, ne redeschidem, cu program normal. Dar în condiții noi, impuse de situația aceasta cumva ciudată, care ne-a luat pe toți prin surprindere. De altfel, la finalul acestui text veți găsi regulile impuse de autorități privind condițiile de acces și de vizitare a unui muzeu. Până atunci, însă, DA, ne redeschidem!

Vă așteptăm cu expoziția permanentă (de la etajele 1 și 2), și cu expoziția temporară ”Gregor Schneider. Camere moarte” (spațiile dintre etaje).


Dar și cu o noutate! Sâmbătă începem seria ”Sejur la MARe” în care prezentăm câte o lucrare împrumutată din (alte) colecții private. Lucrări care, așa solitare cum ajung să ne viziteze, sunt introduse în cadrul expoziției permanente și lăsate să-și producă efectele. Este uluitor cât de mult poate schimba o singură lucrare atmosfera unei săli sau sintaxa unei expoziții. Prin prezența ei dislocă, mută, produce goluri și umpleri, mai ales în imediata ei proximitate. Vă așteptăm să vă convingeți. 

Așadar, ”Valul negru” este primul episod din seria Sejur la MARe. Lucrări provenind din alte colecții private înlocuiesc (post pe post), timp de două luni fiecare, lucrări din colecția permanentă MARe. Prilejuim astfel experiențe unice și dialoguri inedite cu publicul, cu restul colecției, dar și cu ceilalți colecționari, care își pun astfel în context muzeal propriile alegeri, gusturi și idei. Pentru ”Valul negru”, cel de-al treilea panou de Roman Cotoșman expus acum împreună cu cele două din colecția permanentă MARe provine din colecția Marius Nicolescu, care a primit cu entuziasm și generozitate provocarea noastră.

***

 

Despre artist și lucrare, îl lăsăm pe Erwin Kessler (curator) să ne vorbească:

 

Roman Cotoșman (1935-2006), Fără titlu, 3 panouri de lemn în relief, 80,2x80,2 cm, MARe etajul 2, mai-iulie 2020

”Inițial erau cinci panouri de lemn de mesteacăn, pictate în negru ivoriu între 1986 și 1998. În cei 12 ani în care a lucrat seria de pătrate negre, Roman Cotoșman a păstrat nesmintită măsura: toate au latura de 80,2 cm. Această îndărătnică precizie pare fixism. La Cotoșman este însă vorba de perfecționism. Perfecțiunea impune stabilitate: de aceea a ales lemnul de mesteacăn. Un lemn nepretențios, deloc exotic sau scump. Dar care e robust, dens, durabil, cu textură fină și pori mici. 

Lemnul de mesteacăn se taie în placaje subțiri, care își păstrează planimetria în timp, fără să se deformeze. Intens lustruite și preparate în prealabil, panourile de mesteacăn absorb culoarea în mai multe straturi și lasă vederii o suprafață netedă, pe care tușele aplicate fin cu pensula se întrevăd doar din apropiere. Așa apare iluzia de metal sau material plastic pe care o generează panourile sale într-o fotografie sau privite de la distanță. Este o iluzie căutată, precum falsa austeritate a dormitorului lui Des Esseintes, ce pare o chilie monastică, dar ai cărei pereți de var îngălbenit se dovedesc tapetați cu cea mai fină mătase. 

Cotoșman, purist și estet absolut (printre puținii de la noi care au scăpat de estetismul levantin, belfer și pișicher, gen Craii de Curtea Veche) duce rigoarea spre extaz. El nu e un minimalist sec, analitic, dar nici nu practică un op art decorativ. Perfidă, perfecțiunea sa simulează artificialul ieftin, așa cum manualitatea consumată a meșteșugului său simulează mecanicul steril, serial. Pentru a intensifica proximitatea cu in-umanul recurge la un negru acoperitor, absolut: negru ivoriu. Stabil ca un lințoliu, negrul ivoriu este și cromatic și simbolic negru – un negru de doliu, de crematoriu, pigmentul fiind obținut prin arderea oaselor de animale. 

Panourile lui Cotoșman au un lemn de esență tare, acoperit cu o culoare de esență tare. Și erau gata-gata să aibă și o formă de esență tare, forma pătrată. Negre, rigide, netede, dacă ar fi rămas pătrate ar fi părut bucăți impecabil tăiate din coaja abisului etern. Fatal perfecte, ar fi fost mediocre, banale ca moartea. Dar el le-a declinat și relativizat rectitudinea ostilă; mintea, familiarizată cu cotidianul tern, citește prompt în ele pătratul. 

Dar ochiul simte că ceva nu e în regulă: pătratele lui Cotoșman au un insesizabil joc marginal, freamătă necontenit. Laturile lor nu se înfig scurt una într-alta, pentru a rezolva probleme geometrice, ci curg alene una spre alta, insesizabil inegale, pentru a deschide spații tactile, afective. În fiecare pătrat par prăbușite infinit de multe alte pătrate ce se zbat să iasă din limita geometrică, ca la oamenii-himeră, în corpul cărora sălășluiesc frați neștiuți. 

Panourile lui Cotoșman evocă istovirea formală și cromatică doar pentru a propulsa spre ochi și spirit fericirea de a fi. Bucuria de a trăi, măcar puțin, liminar. Puținul e pătratul, brutala finitudine. Bucuria e forofota permanentă a laturilor sale, clinamenul liberului arbitru care nu părăsește incinta (pătratul, moartea), dar vălurește lin la limita ei, o alintă precum coapsa unei femei, iscată -absurd, dar magic- din canturile unei urne preapline cu neant. 

Nimic mai opus abstractizării radicale, fără ieșire, a Pătratului negru pe fond negru, de Malevici. Cotoșman coboară transcendența în senzorial, aduce existențialism și afectivitate acolo unde era doar esențialism și legitate.

 

*

Panotarea inițială a celor două lucrări de Roman Cotoșman din colecția permanentă MARe viza coliziunea și fuziunea metafizicii cu tactilitatea, a anxietății existențiale cu jubilația profundă, tăcută. Posibilitatea de a monta cel de-al treilea panou a impus o restructurare totală, iar rezultatul este o experiență nu doar inedită, ci contrastantă cu cea dinainte. 

 

Cotoșman imagina lucrările pe pereți așa cum compunea formele în opera sa grafică: suprapuneri și permutări rafinate, care țineau în șah privirea, cu distanțe și amplasări ce impuneau ideea de sistem, consonanța unor forme între ele și în raport cu coala pe care se etalau. În muzeu însă relațiile devin brusc altele, marcate de raportarea la lucrările din jur, la perete, la traiectoria de vizitare. 

 


Așa a apărut panotarea temporară actuală, în care cele trei lucrări alcătuiesc o instalație, nu un triptic, ci un fel de val negru dintr-o mare subterană, sau trei raze masive de beznă tremurătoare, emise de o gaură neagră cu rol de soare, aflată înăuntrul celui de privește. Greutatea vizuală actuală a celor trei lucrări montate pe perete este mult mai mare în comparație cu suma lor aritmetică. 

O concurează pe aceea a ”Lumilor nenumărate” de Țuculescu, vedeta din aceeași încăpere. Noua panotare face posibile descoperiri fulgurante, unice, irepetabile: acum, cele trei lucrări formează parcă o bază comună în partea de jos și scot în relief nu doar ondularea liniei negre, ci și o (inexistentă, dar sugerată) îngroșare a părții inferioare a pătratelor. O iluzie foarte reală, sesizabilă doar în muzeu.” (Erwin Kessler, curator).

***

Așadar, dragi (re)vizitatori, ne redeschidem cu un Sejur la MARe. Călare pe Valul negru al lui Cotoșman. Vă prezentăm aici condițiile stabilite de către autorități, pentru a vă ajuta să înțelegeți sensul indicațiilor pe care le veți primi (dacă e cazul) de la colegii noștri custozi. 

➢ Accesul în muzeu sau galerie de artă se face cu respectarea de către participanți a distanțării de minimum 2 m;
➢ Limitarea accesului publicului vizitator astfel încât să fie asigurată o distanță de minimum 2 m între oricare două persoane, dar fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului;
➢ Stabilirea unor fluxuri de vizitare unidirecționale pentru facilitarea menținerii distanței fizice;
➢ Accesul publicului va fi permis numai în condițiile purtării de mască pe toată durata vizitei în muzeu;
➢ Limitarea vizitei la un interval de timp de 2 ore în muzeu sau galerie de artă;
➢ Vizitatorii își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrarea în muzeu sau în galeria de artă;
➢ Vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălțăminte aflate la intrarea în muzeu sau în galeria de artă;
➢ La intrarea în muzeu sau în galeria de artă se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree);
➢ Termometrizarea noncontact a vizitatorilor. Persoanele care refuză să le fie verificată temperatura nu vor avea acces în muzeu sau în galeria de artă;
➢ Încurajarea utilizării plății cu cardul;
➢ Restricționarea accesului în sălile de expoziție cu suprafețe mici.

Notă: Aceste condiții ne-au fost transmise ca atare și le prezentăm ca atare. Suntem conștienți că astfel de măsuri pot influența atmosfera și ritmul unei vizite la muzeu, dar - asemenea dumneavoastră - și noi suntem obligați să ne supunem lor. Să sperăm că această perioadă va trece cât mai repede și că ne vom putea bucura cât mai curând de faptul de a fi împreună.